Descoperit pentru prima dată în meteorologie, efectul fluturelui descrie capacitatea de interconectare a ecosistemelor. Noile tehnologii agricole pot avea consecinţe pe termen lung asupra ecosistemelor sensibile de pe Terra. de Jenny Hogan
Simpla prezenţă a fluturilor în grădină spune ceva despre vremea la Rio de Janeiro, de exemplu. Cu alte cuvinte, o mică schimbare într-un sistem complex poate avea repercusiuni importante asupra întregii lumi, de la modificările climatice, la cele de mediu. Ce modificări ar putea antrena, de exemplu, vitamina C modificată genetic în habitatul natural al fluturelui? Produsele de frumuseţe pe care le folosim pot afecta atât corpul nostru, cât şi mediul natural al Terrei. Ca persoane conştiente, noi trebuie să ştim ce ingrediente sunt conţinute în formula produselor de îngrijire personală, pe care le utilizăm zilnic, şi care este efectul lor asupra mediului pentru ca aces-tea să nu genereze efectul fluture.
Consumatorii se informează tot mai mult în legătură cu toxinele care se absorb rapid în sistemul nostru, precum şi despre vânzarea de produse organice care, la rândul lor, reflectă această schimbare
Cuvintele natural şi organic sunt foarte prezente în domeniul produselor de îngrijire personală, deşi nu există o definiţie oficială care să delimiteze cei doi termeni. Termenul natural se referă în general la ingrediente din plante, alge şi derivate ale mineralelor. Orice gamă de produse poate reclama că incorporează ingrediente naturale, când, de fapt, doar o mică parte din conţinut poate avea origine naturală.
Termenul organic se referă la modul în care s-au dezvoltat substanţele. În anul 2002, Departamentul pentru Agricultură din SUA a iniţiat Programul Naţional pentru Produse Organice (USDA) care acordă patru tipuri de certificate ingredientelor organice, de la 100% certificat organic, la produse dezvoltate organic în proporţie de cel mult 70%. Produsele organice 100% sunt cultivate fără pesticide şi fertilizatori, pe baza unor metode care susţin mediul natural. Produsele dezvoltate organic provin din seminţe organice, nu sunt modificate genetic şi nu conţin hormoni ori antibiotice. Aşadar, produsele organice nu sunt aditivate, nu conţin conservanţi, componente chimice, arome artificiale, culori sau parfum.
Comunitatea americană care promovează programele de dezvoltare a produselor organice consideră că ingredientele modificate genetic sunt de evitat atât în alimentaţie, cât şi în gamele de îngrijire personală, din cauza potenţialului impact nedorit al tehnologiei asupra sănătăţii noastre şi a mediului.
Produsele organice în programul
de îngrijire a pielii
Cu toţii ştim de ce este bine să consumăm alimente organice, dar de ce este la fel de important ca şi în programul de îngrijire personală să utilizăm tot produse organice? Că doar nu le mâncăm! Greşit! Profesioniştii din industria de produse pentru îngrijire personală ştiu cât de uşor absoarbe pielea noastră anumite substanţe ce ajung rapid în sistemul sanguin în funcţie de liposolubilitate şi de dimensiunea moleculelor. În anul 1999 cercetătorii de la Universitatea Stanford au demonstrat că vaccinul cu ADN poate fi administrat cobailor prin simpla fricţionare a pielii cu substanţa respectivă. Pielea capului, de exemplu, precum şi foliculii permit intrarea în organism a numeroase substanţe. Astfel, multe tratamente medicamentoase, inclusiv cele de ameliorare a durerilor, contraceptivele ori pentru reducerea dependenţei de nicotină sunt administrate prin intermediul plasturilor aplicaţi simplu pe piele. Uneori un aditiv chimic prezent într-un produs de frumuseţe ne poate face chiar mai rău decât dacă l-am fi îngurgitat într-un aliment. Unii aditivi alimentari sunt evacuaţi rapid din organism prin tractul intestinal, alţii, însă, sunt absorbiţi prin piele direct în sânge şi nu sunt eliminaţi prea lesne din corpul nostru. Consumatorii au început să se informeze mai atent în legătură cu rapiditatea cu care corpul nostru absoarbe toxinele. O dovadă în acest sens este şi creşterea vânzărilor de produse organice pentru îngrijirea personală. Deopotrivă profesionişti şi consumatori, ne asumăm firesc acest lucru atunci când achiziţionăm produse organice pe care le asimilăm cu alimentele biologice. Oricum cosmeticele, produsele de îngrijire a corpului şi suplimentele dietetice nu fac parte din programul de etichetare organică al USDA. Atenţie, însă, deşi numeroase produse de îngrijire personală susţin că sunt realizate din ingrediente atestate ca fiind organice, acestea pot reprezenta o cantitate infimă din totalul ingredientelor în majoritate anorganice.
Ce e de făcut?
Produsele de îngrijire personală îşi atestă efectele benefice în timp mult mai îndelungat. Unele, menite să cureţe faţa ori să îndepărteze pilozitatea, conţin neapărat nişte componente în plus ce pot fi dure, toxice sau periculoase deopotrivă pentru corp şi mediu. Multe produse pretins organice conţin substanţe petrochimice sintetice, emolienţi oleochimici, detergenţi, agenţi de îngroşare, parfumuri şi conservanţi. Alte companii folosesc termenul „organic" când se referă la moleculele pe bază de carbon, corespunzător definiţiei din chimie. Această definiţie îi pune în încurcătură atât pe consumatori, cât şi pe profesioniştii din domeniul frumuseţii. Mai mult, nici măcar în cadrul comunităţii de specialişti nu există unanimitate de opinii asupra toxicităţii anumitor ingrediente. În general se acceptă ideea că produsele organice nu trebuie să conţină:
• Organisme modificate genetic: acestea sunt organis-me vii al căror ADN a fost modificat prin combinarea genelor organismului propriu-zis cu alte gene pentru a crea un produs superior. Atunci care este problema? În timp ce procedeul este benefic plantelor, modificările genetice se pot solda cu efecte secundare nedorite asupra mediului înconjurător. De exemplu, cerealele modificate genetic produc o toxină bacteriană care le asigură protecţie împotriva dăunătorilor, astfel încât la cultivarea lor este nevoie de cantităţi reduse de pesticide, iar productivitatea este sporită. Cu toate acestea, simultan, apare şi o endotoxină a bacteriei respective în polen. Având în vedere că polenizarea cerealelor are loc în prezenţa vântului, polenul poate ajunge la mari distanţe faţă de câmp. Seva cerealelor reprezintă totodată unica sursă de hrană pentru larvele unor fluturi (fluturele monarh) care sunt ucise de polenul respectiv. Potrivit cercetărilor efectuate de specialiştii Universităţii Cornell, SUA, 61% din grâul cultivat în America este modificat genetic, precum şi 89% din soiurile de soia. Deşi organismele modificate genetic nu sunt considerate periculoase pentru consumul uman, problema rămâne în dezbaterea specialiştilor. Pe de altă parte reglementările USDA în cadrul Programului Naţional pentru Produse Organice exclud cerealele produse din seminţe modificate genetic. Comunitatea specialiştilor din domeniul produselor organice consideră că ingredientele modificate genetic nu sunt de dorit nici în alimentaţie, nici în produsele de îngrijire personală, din cauza potenţialului impact necunoscut al tehnologiei, deopotrivă asupra sănătăţii umane, cât şi a mediului. Studiile pe tema conservării atrag atenţia asupra importanţei Fluturelui Monarh, subliniind că ameninţarea acestei specii reprezintă un pericol pentru mediu. Unii ecologişti consideră că reducerea populaţiei de albine domestice în America de Nord este determinată tot de organismele modificate genetic. Aceştia avertizează că schimbarea comportamentului albinelor va genera probleme ecologice de proporţii. Dincolo de impactul singular pe care îl poate avea distrugerea unei specii de fluturi sau a unui habitat natural se află repercusiunile pe termen lung pe care le pot antrena organismele modificate genetic. În prezent este nevoie de cercetări mai aprofundate pentru a se stabili cu claritate efectele acestor organisme asupra mediului ambiant şi al corpului uman.
Sulfaţii: sulfatul de sodiu (SLS) este o substanţă uzuală care produce spuma în cazul detergenţilor, fiind şi principalul ingredient folosit la producerea şampoanelor. 90% dintre produsele de îngrijire personală care fac spumă conţin SLS: detergenţii domestici, şampoanele pentru maşină şi produsele de degresare utilizate la spălarea motoarelor. SLS este prezent şi în numeroase produse organice de curăţat şi în şampoane care conţin inscripţia „derivat natural din ulei de cocos". Deşi SLS este un derivat al uleiului de cocos, substanţa se produce prin procesul chimic (etoxilare) ce face produsele mai bine solubile în apă şi este un derivat petrochimic. Substanţa respectivă poate stimula absorbţia altor ingrediente datorită dimensiunii sale moleculare. SLS poate deveni cancerigen dacă se combină cu respectivele ingrediente. The American Journal of Toxicology susţine că SLS rămâne în organism chiar şi cinci zile. De cele mai multe ori este dur şi iritant pentru piele şi ochi şi poate sta la baza a numeroase maladii.
Parabenii: consumatorii nu se aşteaptă ca produsele organice de îngrijire personală să conţină conservanţi. Şi totuşi, deseori conţin, deoarece produsele organice înglobează ingrediente perisabile. De multe ori se foloseşte un paraben ca agent antibacterian. Din familia parabenilor fac parte etil-, metil-, butil- şi propil-parabenii. Utilizarea parabenilor este foarte controversată şi în prezent face obiectul a numeroase studii. Parabenii sunt blamaţi că ar fi toxici şi că, în timp, ar influenţa nivelul de estrogen. Parabenii mai pot provoca reacţii alergice şi dermatite de contact la persoanele sensibile.
Substanţele petrochimice: sunt produse secundare ale ţiţeiului care nu pot fi reciclate. Printre emolienţii petrochimici se află petrolatum, uleiul mineral, glicerolul şi parafina. Petrolatum, cunos-cut şi sub denumirea de petroleum jelly, este un ingredient larg utilizat în producţia de rujuri şi balsamuri de buze. Emolienţii sintetici sunt ocluzivi, ei acoperă pielea, inhibând totodată mecanismele de hidratare proprii corpului. Până la urmă ei nu fac decât să usuce şi mai tare pielea pe care ar trebui să o amelioreze. Mai regăsim substanţe petrochimice sub formă de solvenţi, agenţi de afânare şi îngroşare ori de stabilizare şi în emulsii. Să menţionăm că procesul de producţie prin care substanţele petrochimice sunt transformate în diferite ingrediente este unul puternic energofag şi extrem de poluant.
Substanţele sintetice: sunt eficiente şi ieftine, de unde şi larga lor utilizare. Coloranţii şi aromele sintetice sunt foarte răspândite în produsele cosmetice şi în gamele de îngrijire a pielii. Aceste substanţe provin în mare măsură din gudronul de huilă şi au fost interzise una câte una în decursul anilor pe motiv că sunt toxice. Uleiurile aromatice sintetice sunt foarte cunoscute datorită preţului mult scăzut faţă de uleiurile organice, dar sunt blamate că ar sta la baza unor alergii, a astmei şi migrenelor.
Ce conţin produsele organice?
Pe de altă parte toată lumea susţine că produsele organice trebuie să conţină:
Ingrediente nemodificate genetic: Soia şi cerealele sunt plantele cel mai adesea modificate genetic, dar numeroase substanţe extrase din ele devin ingrediente în anumite formule organice. Vitaminele, de exemplu, provin tot mai adesea din surse modificate genetic. Tipică este vitamina C, fabricată din cereale, iar vitamina E este fabricată din soia. Uneori bacteriile, enzimele sau o ciupercă sunt utilizate la producerea unui ingredient, dar sursa lor poate fi una modificată genetic. Guma de Xantan, derivată din cereale, este un agent tipic de îngroşare care se regăseşte şi în formula a numeroase produse de îngrijire personală care conţin argilă, ori în emulsii cu uleiuri solubile în apă, între care numeroase cos-metice şi paste de dinţi.
Substanţe tensioactive blânde: În SUA, detergenţii sintetici pot fi etichetaţi drept săpun. Adevăratul săpun organic este realizat din uleiuri vegetale organice din unt de cacao, măsline, jojoba ori nucă de Shea. Există şi substanţe tensioactive naturale, precum yucca şi săpunariţă. Majoritatea substanţelor tensioactive conţin componente chimice, dar unele sunt mai blânde şi nu deteriorează pielea sau părul, cum ar fi decil- şi lauril-glucozida pe care le întâlnim în unele formule organice pentru îngrijirea părului.
Conservanţi netoxici: Vechii egipteni foloseau cedrul, cuişoarele, tămâia şi mirtul pe post de conservanţi, în special la îmbălsămarea mumiilor. În zilele noastre, printre conservanţii naturali utilizaţi se află uleiurile esenţiale, extractele de plante, mierea, sarea, zahărul, oţetul şi alcoolul organic de cereale. Conţinând de asemenea conservanţi naturali, produsele noastre de îngrijire personală nu vor rezista pe rafturile magazinelor la fel de mult ca cele care au în componenţă conservanţi chimici.
Emolienţii organici sunt substanţe lichide care previn uscarea elementelor de hidratare pe bază de apă. Comparativ cu emolienţii sintetici creaţi în condiţii de temperatură ridicată, uleiurile organice provin din seminţe proaspete, nuci sau fructe care sunt presate ori zdrobite la rece, la temperaturi scăzute. Acest procedeu permite păstrarea fitonutrienţilor în componenţa emolienţilor organici. Printre uleiurile naturale regăsim uleiul de migdale, de avocado, de nucă de cocos, de măsline şi de jojoba. Există şi diferite tipuri de ceară naturală: cea de albine, de unt de cacao şi de unt de Shea.
Coloranţii şi parfumurile naturale se regăsesc în ingredientele plantelor şi în pigmenţii naturali. În SUA coloranţii utilizaţi în industria cosmeticelor trebuie să obţină aprobarea FDA. Caramelul şi henna deţin deja această aprobare.
Gamele profesionale naturale de machiaj pe bază de minerale ne oferă pigmenţi minunaţi produşi în natură – oxidul de fier, lapis lazuli, mica. Produsele profesionale pentru aromaterapie folosesc surse naturale şi uleiuri esenţiale dintre care multe au şi efecte terapeutice. Printre cele mai cunoscute sunt lavanda, lămâia, paciuli, vanilia şi menta.
Amprenta noastră asupra mediului
Să ne facem temele şi să cercetăm bine gamele de produse profesionale! Să analizăm atent ingredientele! Dacă avem ceva neclarităţi, mai bine să contactăm producătorul. Unii producători care apreciază corect importanţa ingredientelor naturale utilizate în gamele de întreţinere a pielii au pornit deja în căutarea lor.
„Folosim un proces de electroliză ca să obţinem antioxidanţi pe bază de vitamina C. Noi producem acidul ascorbic din grâne provenind din Marea Britanie, nemodificate genetic", ne-a împărtăşit din experienţa sa Priti Odedra de la Revenir Skincare, California.
Se ştie că vitamina C este unul dintre cei mai renumiţi agenţi antiîmbătrânire care combate radicalii liberi, ravagiile la nivel celular provocate de soare şi stimulează producţia de colagen.
„Noi, cei de la Revenir Skincare, ne-am dorit o sursă de vitamina C de înaltă puritate deoarece produsele care o conţin sunt administrate prin intermediul electrolizei şi pătrund până în straturile interne ale pielii. Vitamina C nu are o moleculă de mici dimensiuni şi de aceea este nevoie de un sistem eficace ca să o facă să pătrundă adânc în piele. Reuşim să facem acest lucru prin electroliză, care sparge structura moleculară a apei la 20 de microni sau mai puţin, transformând-o într-o ceaţă fină – un vehicul perfect pentru antioxidanţi", aminteşte Priti Odedra. Mişcarea ecologistă se amplifică şi, odată cu ea, produsele organice de frumuseţe sunt tot mai căutate.
Producătorii de cosmetice organice se concentrează tot mai mult pe ingrediente şi pe efectele lor asupra organismului uman şi deopotrivă asupra mediului ambiant. Ingestia şi absorbţia de toxine în decursul unei vieţi poate avea un impact profund asupra sănătăţii
noastre.
Totodată, producţia de ingrediente toxice afectează mediul nostru natural, prin contaminarea pânzei freatice şi a aerului. Aşa cum efectul fluturelui conectează diferite sisteme în ecosistemul natural, la fel şi produsele de consum generează efecte pe termen lung.
Alegând game de produse profesionale organice, create ţinând cont de mediu, putem ajuta şi noi la păstrarea sănătăţii mediului natural.
Jenny Hogan este Director Media la Marketing Solutions Inc., o agenţie de marketing, PR şi advertising specializată în afacerile profesionale de frumuseţe.
