Play to Stop – Europe for Climate – Copenhaga

Mini-interviu cu Şerban Copoţ, realizat de Laura Pascu

Şerban Copoţ este, în afară de o persoană publică, şi un activist de mediu. Climate Change Conference a avut loc la Copenhaga în perioada 7-18 decembrie 2009, iar Şerban Miron Copoţ, Preşedintele Asociaţiei Generaţia Verde, desemnat Ambasador al Schimbărilor Climatice pe România de către Comisia Europeană în cadrul Campaniei "Play to Stop – Europe for Climate" a fost plecat la Summit pentru a reprezenta România, alături de ceilalţi 10 ambasadori europeni şi a ieşit pe locul întâi datorită faptului că a reuşit să convingă mai mult de 18.000 de oameni să îşi calculeze amprenta de carbon.

Cu ce ocazie la Copenhaga şi ce ai făcut acolo?
A fost cel mai important şi așteptat eveniment al anului. Reprezentanţii a 192 de state au fost prezenţi în capitala daneză pentru a decide viitorul planetei din punctul de vedere al strategiei pe care o vor adopta în lupta cu schimbările climatice.
Comisia Europeană a iniţiat campania "Play to stop - Europe for Climate" pentru a întări poziţia de lider a UE în lupta cu schimbările climatice. Speranţele legate de încheierea unui acord la acest summit sunt strâns legate de necesitatea urgentă de a acţiona unitar la nivel global pentru a putea încetini schimbările climatice.

Cum ai fost ales ambasadorul Comisiei Europene pentru schimbări climatice în România?
Faptul că sunt persoană publică s-a completat foarte bine cu activitatea profesională pe care am desfăşurat-o în domeniul protecţiei mediului, aducând suficiente argumente în favoarea deciziei pe care a luat-o Comisia Europeană. Începând cu înfiinţarea Asociaţiei Generaţia Verde în 2006, am avut o relaţie destul de strânsă cu instituţiile europene, în 2008 participând la Parlamentul European la Agora pe schimbări climatice, în cadrul comisiei pe Resurse, unde s-a negociat celebrul pachet 20-20-20 (reducerea emisiilor de CO2 cu 20% până în 2020).

Ce face un astfel de ambasador?
Campania Play to Stop - Europe for Climate se desfăşoară în 11 state europene, printre care şi România. Rolul ambasadorului este de a face cunoscută problema schimbărilor climatice şi de a implica tinerii în acest subiect, pentru că ei sunt generaţiile care vor fi cele mai afectate de acest fenomen. Eu am ales să promovez calculatorul de emisii de CO2 de pe www.generatiaverde.ro. Mi se pare cea mai directă metoda de a lua cunoştinţă într-un mod real şi cuantificabil cu subiectul negocierilor de la Copenhaga.

De ce este necesar să ne calculăm amprenta de carbon?
Pentru că absolut nimeni nu poate vorbi despre atitudine eco atâta timp cât nu îţi cunoşti propria amprentă de carbon. Este elementar să cunoşti impactul personal al emisiilor de gaze cu efect de seră asupra mediului. Până în acest moment, aproximativ 19.000 de români şi-au calculat amprenta de carbon, ceea ce ne plasează pe primul loc între ţările participante la această campanie.

Cum putem stopa acasă consumul de carbon?
Gesturi minore care necesită puţină atenţie la început, până se înrădăcinează în obiceiuri, ne pot apropia de idealul de emisii reduse de CO2. Încărcătoarele de telefon lăsate în priză, lumina lăsată aprinsă, aparatura lăsată pornită sau în standby, călătoriile exclusive cu automobilul prin oraş, sunt doar câteva exemple de activităţi care contribuie la mărirea amprentei de Carbon a fiecăruia dintre noi şi, în acest fel, afectează mediul înconjurător. Pentru o mai detaliată documentare asupra acestui subiect, recomand parcurgerea aplicaţiei de pe www.generatiaverde.ro, calculatorul amprentei CO2, aplicație în cadrul căreia sunt date exemple specifice referitoare la reducerea amprentei CO2.

Care e amprenta ta de carbon? Tu cum o stopezi?
În vara anului 2008, când am parcurs pentru prima dată un calculator de emisii de CO2 care nu conţinea parametri româneşti, era de 16,8 tone CO2/an.
Treptat, am reuşit să o reduc până la 5,9 tone CO2/an în această toamnă. Am mers exclusiv cu bicicleta, începând cu primavara lui 2009 până târziu în toamnă, fac numai duşuri, nu baie în cadă, nu las absolut nimic conectat la reţea sau aprins nejustificat, sunt în general foarte atent la sugestiile calculatorului de CO2 de pe site-ul asociaţiei şi încerc să le respect întocmai.

De ce nu avem zăpadă de Crăciun?
Sunt din ce în ce mai vizibile efectele schimbărilor climatice şi, deşi cei bătrâni nu le denumesc aşa pompos, comparaţiile cu sărbătorile de iarnă din sec. XX, relevă evidenţa că vremea s-a schimbat.
Dacă omenirea va continua să ducă stilul de viaţă iresponsabil pe care l-a avut până acum, în mai puţin de 20 de ani nu se va mai putea schia decât în nordul Europei. Munţii Alpi, şi implicit, munţii Carpaţi vor duce lipsa zăpezilor. Să avem 23 de grade Celsius în luna decembrie este o realitate care ne depărtează din ce în ce mai mult de idealul de sărbători de iarnă însoţite de zăpadă. Nu putem decât să păstrăm vie speranţa că mai marii lumii vor înţelege la Copenhaga că trebuie să-i ţinem lui Moş Crăciun zăpada sub sanie.