E foarte glamour să fii ecologist. să mănânci mâncare eco, să conduci maşini eco, să ajuţi eco şi tot aşa. atât de glamour a devenit că nu mai ştii de ce faci asta.

M-am interesat şi am aflat că din 1950 şi până acum a crescut consumul de petrol de cinci ori, iar consumul de apă proaspătă s-a dublat în ultimii 50 de ani, pescuitul a crescut de patru ori. Wow, cam grav. O să rămânem fără resurse ...
Ideea că nu e doar interesant să fii eco, ci este imperios necesar, mi-a venit cam târziu, recunosc, anul trecut când am fost în Cambodgia şi am cunoscut o fetiţă care se ducea în fiecare dimineaţă la 5 km depărtare cu un bidon de 10 litri să aducă apă familiei sale. Şi apa asta îi ajungea o zi întreagă. Eu la duş folosesc 60 de litri. Şi tu la fel.

Tot tirajul revistei noastre consumă 2 copaci. Când o termini de citit, o poţi duce la reciclat. Au apărut deja prin oraşe containere speciale pentru hârtie, sticlă şi plastic.

PERSOANA ECO: Persoană educată, care vrea un nou stil de viaţă, civilizat, igienic, sănătos şi cât mai natural. Acesta este profilul consumatorului de produse eco de pe la noi. La care aş adauga şi persoanele care se gândesc la nepoţi, la vecini, la toţi ceilalţi. O persoană eco nu este deloc egoistă.
Un rol important în păstrarea resurselor îl are mâncarea ecologică şi, bineînţeles, pe lângă aceasta, eco-etichetarea. Apariţia unor efecte metabolice nedorite induse de dezechilibre alimentare a condus la faptul că am început cam toate să conştientizăm cât de importantă este nutriţia, ceea ce a implicat un comportament alimentar pe principii sănătoase şi a determinat foarte mulţi consumatori să se îndrepte spre alimente cât mai pure din punct de vedere biologic, spre aşa-numitele produse biologice, care pot avea şi denumiri similare: produse ecologice, produse organice, deşi există doar diferenţe terminologice între aceste denumiri.
România nu prea are o piaţă internă de produse ecologice, majoritatea producţiei ecologice fiind exportată către ţări din Europa. Acest lucru este realizat datorită lipsei unei culturi a consumatorilor privind alimentaţia şi a preţului ridicat al acestor produse. Produsele alimentare ecologice româneşti au mare căutare peste hotare.
Sunt vreo câteva firme ecologice care au adus produse din Germania – lapte şi budincă de soia, cafea de cereale şi pâine integrală din secară – dar care au şi produse româneşti – miere de albine, suc de mere, brânză telemea de capră, gaufre cu miere şi cremă de ciocolată cu praf de roşcove.
Românii încă preferă produsele tradiţionale, datorită preţurilor scăzute în comparaţie cu cele ale produselor ecologice. Totuşi, România încă deţine o mare cotă de piaţă de produse naturale. Şi, aceasta, datorită faptului că românii încă nu au cultura necesară să introducă în agricultură substanţe nenaturale şi care să altereze culturile. Din această cauză încă avem parte de o bună piaţă şi de multe produse naturale.

"Produsele ecologice cultivate cu preponderenţă sunt cerealele, plantele oleaginoase, fructele de pădure, legumele şi fructele, dar din 2006, România a mai produs şi pâine, ulei de floarea-soarelui, băuturi din soia, suc de mere, ceaiuri medicinale," a declarat Teodora Aldescu, consilier în Ministerul Agriculturii pe probleme de agricultură ecologică.
În ceea ce priveşte producţia autohtonă, putem găsi pe piaţă miere ecologică, ouă ecologice, suc de mere şi ulei natural. Cele mai multe produse ecologice le putem achiziţiona din mai toate marile hypermarketuri. Sunt puse separat pe rafturi şi sunt despărţite prin eticheta care menţionează că acolo găsim produse ecologice.
Găsim în magazine produse importate, precum zahăr ecologic, ciocolată, pâine integrală din secară ecologică, lapte, creme de ciocolată, ceaiuri, sirop de arţar, orez Thai, dulciuri. Dar găsim şi produse ecologice producţie românească, precum pâinea dietetică, ulei, miere, suc de mere, ouă, dulciuri. Pe lângă calităţile nutritive ale alimentelor ecologice, contează foarte mult şi cum e structurată dieta celui care le consumă. Nu vei fi mai sănătos dacă mănânci dimineaţa, la prânz şi seara numai ouă ecologice. Sau...zahărul. Nu este cu nimic mai bun zahărul ecologic decât cel convenţional. Zahărul este o substanţă chimică pură, şi, indiferent de sistemul agricol din care provine materia primă, tot periculos pentru sănătate este. La fel şi junk food-ul, nu e sănătos, chiar dacă e preparat din făină eco.

AGRICULTURA ECOLOGICĂ ROMÂNEASCĂ LA MARE CĂUTARE... AFARĂ
România se află printre primii 20 de exportatori de produse ecologice, la nivel mondial. Peste 50% din exporturile de astfel de produse o reprezintă nucile, fructele de pădure, ciupercile şi cerealele. Iar produsele româneşti sunt mult mai ieftine. Agricultura organică este una din metodele de abordare a problemei agriculturii durabile. Specificul care face ca agricultura organică să fie unică constă în interzicerea majorităţii investiţiilor sintetice şi în mandatarea rotaţiei culturilor ce ar trebui să „îmbogăţească solul".
În România există peste 10.000 de producători de produse agroalimentare ecologice, majoritatea ferme şi asociaţii familiale de mici dimensiuni.

Eco-etichetarea. Pentru a putea să alegi un produs ecologic ai nevoie de informaţii clare, veridice. Trebuie să poţi face diferenţa între bunuri şi să identifici impactul acestora asupra mediului. La fel de important este să ai încredere în organizaţia care certifică informaţia. Este foarte bine să ştii să recunoşti şi să utilizezi corect o etichetă ecologică. Eco-etichetarea te ajută să iei o decizie de cumpărare ce vizează nu doar interesul personal, ci şi binele societăţii şi mediului înconjurător în general.
Pentru că o etichetă ecologică sa-ţi fie într-adevăr utilă, trebuie să corespundă unui produs ce nu afectează mediul, iar certificarea acestui aspect să fie făcută de organizaţii abilitate, bazându-se pe informaţii ştiinţifice. Orice etichetă ecologică trebuie să aibă acelaşi înţeles pe toate produsele pe care apare, fiind clară şi consistentă.
Informaţiile oferite de etichetele ecologice te ajută să găseşti produsul ale cărui caracteristici servesc cel mai bine nevoilor tale şi care în acelaşi timp dăunează cel mai puţin mediului.Problema apare în momentul în care în România există 3 tipuri de sigle ce pot fi puse pe produsele ecologice.
Toate trei sunt valabile şi legale şi arată că produsul este ecologic.

Colin Firth, actorul din "The Last Legion" şi-a deschis la Londra un boutique specializat în vânzarea de produse ecologice la preţuri acceptabile. Colin este asociat în afacere cu soţia sa şi şi-a achiziţionat hainele pe care le comercializează de la diferiţi creatori care l-au invitat la show-urile lor ecologice. Magazinul Eco vinde şi telefoane mobile care funcţionează cu energie solară precum şi alte gadget-uri naturale. Actorul a promis că va încheia contracte cu tinerii creatori specializaţi în creaţii ecologice, ale căror colecţii vor fi vândute doar prin magazinul său.

Stiati ca:
• pentru a fabrica un kg de hârtie sunt necesari 300 litri de apă;
• o tulpină de porumb, pentru a creşte, absoarbe 100 de litri de apă;
• un locuitor al unui mare oraş foloseşte pentru consumul zilnic 150 litri de apă;
• pentru un singur duş e nevoie de 60 l;
• un robinet care picură provoacă o pierdere de până la 300 litri zilnic.